Fifidianana filoham-pirenena amin'ny 29 Jona any Maoritania: Tafatafa miaraka amin'ilay mpanao politika Khally Diallo

Sarin'i Khally Diallo, lefitry ny antenimieram-pirenena Maoritaniana; sary nahazoana alalana

Hatramin'ny nahazoany ny fahaleovantenany tamin'ny 28 Novambra 1960, ny tafika no tena nitondra ny Repoblika Islamika Maoritania. Saingy amin'ny ankatoky ny fifidianana filoham-pirenena amin'ny 29 Jona 2024, tapa-kevitra ny kilasy politika Maoritaniana fa haverina eo am-pelantanan'ny sivily ny fahefana, ary hijanona ao.

Zanatany frantsay taloha, anjakan'ny fisian'ny tany efitr'i Sahara ny Repoblika Islamika Maoritania. Voahodidin'ny Ranomasimbe Atlantika ny andrefan'ny firenena ka manana toetrandro tsy dia tanihay loatra. Tsy nahafantatra afa-tsy filoha sivily roa voafidy ny firenena, Moktar Ould Daddah (1960-1978), filoha voalohany naongan'i Moustapha Ould Mohamed Saleck; sy Sidi Mohamed Ould Cheikh Abdallahi (Ap-Aogositra.

Mohamed Ould Ghazouani, miaramila sady filoha ankehitriny, dia mpikambana ao amin'ny antoko Union pour la République (UPR), natsangan'i Mohamed Ould Abdel Aziz, filohan'ny firenena teo aloha. Mpifidy eo amin'ny roa tapitrisa no tokony handatsa-bato amin’ny fifidianana amin’ny 29 jona.

Ny fialàna amin'ity fomban-drazana mpitarika ara-miaramila eo amin'ny fitondrana ity no tena fanirian'i Khally Diallo, mpikambana ao amin'ny Antoko politika Front républicain pour l'unité et la démocratie (FRUD) sady depioté ao amin'ny antenimieram-pirenena Maoritaniana. Talohan'ny nidirany tamin'ny politika dia  mpanao gazety sy mpiantsehatra eo anivon'ny fiarahamonim-pirenena ihany koa i Diallo. Nitafatafa tamin'ny Global Voices tamin'ny alàlan'ny WhatsApp izy, namaritra ireo olana sy fanamby lehibe amin'ireo fifidianana ho avy ireo sady manasongadina ny zava-bitan'i Mohamed Ould Ghazouani, filoha am-perinasa.

Jean Sovon (JS) : Manao ahoana ny fanomanana ny fifidianana filoham-pirenena amin’ny 29 jona 2024 ?

Khally Diallo (KD) : Actuellement, il y a un litige qui tourne autour de la crédibilité de la commission électorale nationale indépendante (CENI) et de l'autorité de l’État chargé d'organiser les élections dans nôtre pays. Le choix de la population mauritanienne doit être respecté. Il faut donc que l’État fasse preuve de responsabilité pour que le processus puisse se dérouler en toute transparence.

Et nous allons dans ce sens avoir des concertations que nous espérons fructueuses avec toute l'opposition pour sécuriser et protéger le vote.

De notre côté, nous préparons ces élections avec beaucoup de sérénité, nous sommes très confiants. Nous allons à la rencontre de nos compatriotes militants et sympathisants à l'intérieur du pays à travers nos caravanes. Nous avons de très bon retours et marchons avec beaucoup d'enthousiasme vers une victoire au soir du 29 juin prochain.

Khally Diallo (KD) : Misy ny disadisa amin’izao fotoana izao manodidina ny fahatokisana ny vaomieram-pirenena mahaleo tena misahana ny fifidianana (CENI) sy ny fahefam-panjakana tompon’andraikitra amin’ny fikarakarana ny fifidianana ato amin'ny firenenay. Tsy maintsy hajaina ny safidin'ny vahoaka Maoritaniana. Tsy maintsy mandray ny andraikiny ny Fanjakana mba hisian’ny mangarahara tanteraka amin'ny fizotry ny fifidianana.

Ary ao anatin'izany dia hisy ny fifampidinihana izay antenainay fa hisy vokatra miaraka amin'ny mpanohitra rehetra mba hiarovana ny latsa-bato.

Aminay dia miomana amin’ny fahatoniana lehibe amin’izany fifidianana izany izahay, matoky tena. Hihaona amin'ireo mpikatroka mpiray tanindrazana sy mpanohana anay ao amin'ny firenena amin'ny alàlan'ny karavàna izahay. Manana fanehoan-kevitra tena tsara izahay ary manao diabe amin-kafanam-po ho amin'ny fandresena ny harivan'ny 29 Jona ho avy izao.

Vakio: Fifidianana filoham-pirenena fihodinana voalohany, 29 jona 2024 any Maoritania [mg]

JS : Misokatra handraisan’ny antoko politika rehetra anjara ve ny lalao politika? Tafiditra ao anatin’izany ve ny fiarahamonim-pirenena?

KD : Il y a un système de parrainage imposé par le système en place qui demande à chaque candidat d'être soutenu par 5 maires et 95 conseillers municipaux. Ceux qui me suivent savent que j'ai toujours dit et répété partout qu'il faut revoir ce système de parrainage qui parfois vise à éliminer de manière ciblée des acteurs et mouvances politiques. Nous devons dépasser ces méthodes ancestrales qui visent seulement à éliminer les candidats à travers un filtrage malsain.

Je suis pour le parrainage, mais je propose une concertation de toute la classe politique pour établir un système de parrainage beaucoup plus transparent pour honorer notre démocratie. Néanmoins, je me réjouis de la participation de certaines figures incontestable de l'arène politique.

Concernant la société civile, je salue certaines initiatives qui réclament un processus transparent, mais je trouve qu'il faut les impliquer davantage pour un processus inclusif et transparent. La société civile joue un rôle prépondérant dans le processus électoral dans toutes les démocraties et il est impératif pour nous de faire plus de place à cette dernière pour des élections libres et transparentes.

KD : Misy ny rafi-panohanana napetraky ny rafitra eo an-toerana izay mitaky ny kandidà tsirairay avy mba hotohanan'ny Ben’ny tanàna 5 sy mpanolotsaina monisipaly miisa 95. Fantatry ny mpanara-dia ahy fa efa nolazaiko sy naverimberiko hatraiza hatraiza fa tsy maintsy averina dinihina ity rafi-panohana ity, izay indraindray toa mikendry ny hamongotra ireo mpisehatra sy ankolafy ara-politika. Tsy maintsy miala amin’ireo fomban-drazana izay mikendry ny hanilika ireo kandidà amin’ny alalan’ny sivana tsy ara-dalàna izahay.

Miombon-kevitra amin'ny parrainage aho, saingy manolo-kevitra ny hanaovana fihaonambe eo amin'ny saranga ara-politika rehetra hananganana rafi-panohanana mangarahara kokoa ho fanomezam-boninahitra ny demokrasianay. Na izany aza, dia mankasitraka ny fandraisan'ireo olo-malaza eo amin'ny sehatra ara-politika anjara aho.

Mikasika ny fiarahamonim-pirenena, mankasitraka ireo hetsika sasany izay mitaky ny hisian’ny fizotra mangarahara aho, saingy hitako fa mila mandray anjara bebe kokoa izy ireo mba hisian’ny fizotra andraisan'ny rehetra anjara sy mangarahara. Mitana anjara toerana lehibe amin'ny zotram-pifidianana amin'ny demokrasia rehetra ny fiarahamonim-pirenena ary tsy maintsy ataonay ny manome toerana bebe kokoa ho azy mba hisian'ny fifidianana malalaka sy mangarahara.

JS: Inona no zava- bita nandritra ny fe-potoam-piasan'i Mohamed Ould Ghazouani voalohany? Manan-danja ve ny antokony amin’ny fifidianana 29 jona ?

KD : Tout d'abord je veux apporter tout mon soutien à la population mauritanienne car ces cinq dernières années ont été d'une difficulté extraordinaire. Ce mandat est d'une médiocrité exceptionnelle, nous avons connu toutes sortes d'humiliation tant au niveau national qu'à l'international.

A titre d'exemple : plus de 30 000 Mauritaniens ont fui le pays via le Nicaragua pour vivre aux USA ; la mort du jeune Oumar Diop dans un commissariat ; la mort d'Ould Cheine, activiste, lui aussi dans un commissariat ; celle de Mohamed Lemine Seck qui a reçu une balle tirée par un policier lors d'une manifestation dans le sud de la Mauritanie. Jamais la justice n'a été rendue.

Pour ma part, le bilan de Ghazouani est totalement catastrophique que ce soit au niveau économique, social, sécurité, politique… Le taux de chômage ne cesse d'augmenter, la corruption se propage comme un virus dans notre pays. Les Mauritaniens vivent difficilement et ont beaucoup souffert avec ce régime.

En outre, je le dis haut et fort: le parti au pouvoir ne peut aucunement sortir vainqueur de ces prochaines élections si toutes les dispositions sont prises pour un processus libre et transparent. Les populations veulent en finir avec ce système. Le peuple a déjà exprimé son ras-le-bol et veut sanctionner ce système. Ghazouani a perdu la confiance du peuple mauritanien.

Voalohany indrindra, te-hanome ny fanohanako rehetra ho an'ny vahoaka Maoritaniana aho satria tena sarotra loatra ny dimy taona lasa. Tena tsy ampy ny zava-bita tamin'io fe-potoam-piasana io, niaina ny fanalam-baraka rehetra na teo amin'ny firenena na iraisampirenena izahay.

Ohatra: Maoritaniana maherin'ny 30.000 no nandositra ny firenena namakivaky an'i Nikaragoà mba honina any Etazonia; ny fahafatesan'ilay tanora Oumar Diop tao amin'ny tobin'ny polisy; ny fahafatesan'i Ould Cheine, mpikatroka, tao amin'ny tobin'ny polisy ihany koa; ary i Mohamed Lemine Seck izay notifirin'ny polisy nandritra ny fihetsiketsehana tany atsimon'i Maoritania. Tsy mbola nahazo rariny hatramin'izao.

Ho ahy manokana, loza tanteraka ny zava-bitan'i Ghazouani, teo amin'ny lafiny toekarena, sosialy, filaminana, politika… Mitombo hatrany ny tahan'ny tsy fananan'asa, miparitaka toy ny viriosy ny kolikoly eto aminay. Miaina anaty fahasahiranana ny Maoritaniana ary nijaly mafy tamin’izao fitondrana izao.

Ambonin’izany, tsindriako mafy sy mazava hoe: tsy afaka mivoaka ho mpandresy amin’izao fifidianana ho avy izao ny antoko eo amin’ny fitondrana raha toa ka atao malalaka sy mangarahara ny fandaminana rehetra. Te hampitsahatra ity rafitra ity ny olona. Efa naneho ny vahoaka fa leo ary te hanasazy ity rafitra ity. Very ny fitokisan'ny vahoaka Maoritaniana an'i Ghazouani.

JS: Inona avy ireo fanamby lehibe amin'ity fifidianana ity? Inona no tokony ho laharam-pahamehan’izay ho filohan’i Maoritania? Ahoana ny amin’ny fanandevozana eto amin’ny firenena?

KD : Les grands défis et enjeux de ces scrutins sont l'organisation en elle-même du scrutin en toute transparence ;  il faut donner la possibilité aux Mauritaniens de choisir en toute liberté leur président. La jeunesse est particulièrement excitée et suit de près le processus. J'en appelle donc à la vigilance et au respect strict et minutieux du processus en toute clarté.

L’esclavage dans notre pays reste un sujet omniprésent, je le regrette très fort et salue les efforts des organisateurs comme SOS Esclaves et autres. J’invite nos autorités à faire plus d'efforts, car c'est inacceptable que ce sujet demeure toujours un problème au 21ème siècle. Il faut alourdir davantage les sanctions à l'encontre de toutes ces personnes inhumaines qui pratiquent cette connerie.

KD : Ny fanamby sy olana lehibe amin’ity fifidianana ity dia ny fanomanana mhitsy ny fifidianana mba ho mangarahara tanteraka;Tsy maintsy omena fahafahana misafidy malalaka ny filohany ny Maoritaniana. Mientanentana manokana ny tanora ary manaraka akaiky ny fizotra. Noho izany, miantso ny fitandremana sy ny fanajana hentitra sy marim-pototra amin’ny zotram-pifidianana aho mba ho madio tanteraka.

Mbola resaka eny rehetra eny ny fanandevozana eto aminay, malahelo mafy aho ary mankasitraka ny ezaky ny mpikarakara toy ny SOS Esclaves sy ny hafa. Manasa ny manampahefana eto aminay aho mba hanao ezaka bebe kokoa, satria tsy azo ekena fa mbola mitoetra ho olana amin’izao taonjato faha-21 izao io lohahevitra io. Tsy maintsy ampitomboina bebe kokoa ny sazy ho an'ireo olona feno habibiana izay manao izany hadalana izany.

JS: Potiky ny fanonganam-panjakana sy ny herisetra jihadista hatrizay, firenena marin-toerana sy azo antoka i Maoritania ankehitriny, tsy toy ny firenena Saheliana hafa. Fahombiazan’ny fitondrana mijoro ve izany?

KD  : La Mauritanie doit d'abord en finir avec l'armée au pouvoir et laisser les civils diriger ce pays. Ceci pose déjà un sérieux problème pour notre pays. Je n'ai jamais été d'accord avec les coups d'État mais je trouve que le plus important pour la stabilité dans notre pays c'est d'abord de combattre les militaires politiciens.

Le régime en place fait partie d'un système de militaires qui a pris ce pays en otage. Et nous en finirons définitivement avec ce système le 29 juin prochain, inch’Allah. Nous avons la certitude que cette année la voix des urnes sera entendue et que nous mettrons un terme à cette anomalie démocratique. J'aimerais d'ailleurs saisir l'opportunité que vous m'offrez pour faire un ultime appel à la jeunesse pour se débarrasser de ce système.

KD: Tsy maintsy mamarana ny tafika eo amin'ny fitondrana aloha i Maoritania ary mamela ny sivily hitantana ity firenena ity. Efa miteraka olana goavana ho an’ny firenenay izany. Tsy niombon-kevitra velively tamin’ny fanonganam-panjakana mihitsy aho fa ny tena hitako fa zava-dehibe amin’ny fitoniana eto aminay dia ny ady amin’ny mpanao politika miaramila aloha.

Tafiditra ao anatin’ny rafitra miaramila nanao takalon’aina ity firenena ity ny fitondrana mijoro. Ary tena hamarana ity rafitra ity izahay amin'ny 29 jona ho avy, inshallah. Matoky izahay fa ho re ny feon’ny vata fandatsaham-bato amin’ity taona ity ary hofoananay izao zava tsy mety ara-demokratika izao. Tiako ihany koa ny manararaotra ny fotoana atolotrao ahy hanao antso farany amin'ny tanora mba hiala amin'ity rafitra ity.

Vakio ny tatitra manokana ataonay: Sahel: krizy fampihorohoroana lehibe indrindra eran-tany

Raha jerena ny olana lehibe sy ny fanamby ateraky ny kolikoly sy ny fanandevozana ao amin'ny firenena, hita fa mafy kokoa ny ady hikatsahana ny fahefana faratampony eo amin'ny filoha am-perinasa sy ireo kandidà hafa amin'ny fifidianana.

Atombohy ny resaka

Mpanoratra, azafady Hiditra »

Torolalana

  • Miandry fanekena ny hevitra rehetra. Aza alefa in-droa ny hevitra.
  • iangaviana ianao haneho fifanajàna amin'ny hevitra rehetra. Tsy ekena ny hevitra feno fankahalàna, vetaveta, mamely olona manokana.