Miomana amin’ny fifidianana filoham-pirenena amin’ny volana novambra izao i Madagasikara, fifidianana izay efa nahemotra indray mandeha taorian’ny fihetsiketsehana sy ny herisetran’ny polisy. Tsy misy ny vehivavy mpirotsaka hofidiana, mariky ny fiarahamonina manome tombontsoa ny lehilahy ary mahatonga ny vehivavy ho tsy hita maso sy ambany ara-piarahamonina.
Raha te hahalala bebe kokoa momba an'i Madagasikara dia vakio ny tatitra manokana ataonay momba an'i Madagasikara, Madagasikara, fiarahamonina mikorontana
Nitafatafa tamin'ny mpanoratra Hary Rabary, mpampianatra sady dokotera ny Global Voices mba hiresaka momba ny lohahevitra fady eo amin'ny fiarahamonina malagasy: ny fanorisorenana ara-nofo sy ny fanolanana. Vao avy namoaka boky momba ny vehivavy, #ZaKoa #MeToo amin'ny teny malagasy i Rabary. Nosoratana tamin'ny endrika taratasy avy amin'ny vehivavy iray izay mitantara ny andiam-panolanana nataon-dehilahy maro tamin'ny vatany ny boky.
Firenena miteny frantsay i Madagasikara, izay ny teny Malagasy no tenim-pireneny. Nanomboka tamin'ny taona 1970, tsikaritra ny fipoiran'ny taranaka mpanoratra vaovao izay matetika toa manome vahana ny teny frantsay ho teny fanoratana. Araka ny fanadihadiana iray, mety hazavaina amin'ny ampahany amin'ny trangan-javatra heverina ho paik'ady momba ny fiteny izany:
Elles [les écrivaines] expliquent leur choix de la langue française par la difficulté d’énoncer dans la langue nationale des contenus notionnels particuliers et certains référents culturels qui, selon elles, convoqueraient les langues dialectales ou le français davantage que le malgache officiel. Mais, toujours d’après ces enquêtes, leur choix s’expliquerait surtout par la difficulté d’énoncer des thèmes ou un ton, par exemple l’érotisme, leur souci principal restant d’éviter des « messages anticonformistes pouvant heurter un certain puritanisme.
Manazava ny safidiny ny teny Frantsay izy ireo [mpanoratra] noho ny fahasarotan'ny fandikana amin'ny tenim-pirenena ny votoatin-kevitra manokana sy ny kolontsaina sasantsasany izay, araka ny filazan'izy ireo, mety hiantso kokoa ny tenim-paritra na frantsay mihoatra ny teny malagasy ofisialy. Saingy, araka ireo fanadihadiana ireo, noho ny fahasahiranana amin'ny filazana lohahevitra na tonony, ohatra ny erôtisma no anton'ny safidin'izy ireo, ny ahiahin'izy ireo lehibe indrindra dia ny hialana amin'ny “hafatra tsy mifanaraka izay mety hanafintohina ny fanandratana fahadiovana-fahamenarana sasany.

Sarin'i Hary Rabary, sary nahazoana alalana.
FN: Ny lohatenin'ny tantaranao #Zakoa dia midika hoe #metoo amin'ny teny anglisy. Manao ahoana ny fahatsiarovan-tena sy ny feo amin'ny #metoo eo amin'ny tontolo [odidina] Malagasy?
Hary Rabary (HR): Parler de viol et d’abus sexuel en public est presque un tabou à Madagascar. Quand les victimes sont des adolescentes et des adultes, le délit ou le crime restent souvent sous silence. Car dans la plupart des discours entendus dans la société malgache, la victime est forcément fautive. Pour la société, mais surtout pour les femmes qui y évoluent, la victime a obligatoirement « quelque chose à se reprocher » : un regard de travers, un sourire aguichant, des vêtements trop courts ou trop moulants, des seins trop gros, ou des fesses trop rebondies. Par ce jugement, la société désigne les coupables, les victimes et non pas l’agresseur. Les rares fois où la famille emmène une victime adolescente en consultation dans les suites d’une agression sexuelle, tout au moins dans la ville où j’exerce en tant que gynécologue obstétricienne, il n’y a pas de plainte, les familles cherchent seulement à prouver que la fille n’est plus vierge, qu’il y a eu effectivement défloration, non pas pour porter plainte, mais pour extorquer de l’argent à l’agresseur ou à sa famille. Personne ne se soucie de la souffrance de jeune fille. Personne ne se soucie de son avenir. J’ai l’impression que tout ce qui importe pour les parents, c’est de tirer des bénéfices de la situation.
Je suis sans doute trop sévère, c’est peut-être leur manière de demander réparation. Pour la victime, ceci ne fera que la diminuer. Elle a été agressée, violée. Tout le monde fait « passer l’éponge sur l’agresseur » quand celui-ci accepte de donner de l’argent. C’est comme si l’agresseur avait « consommé » avant de payer. C’est rendre la jeune fille au rang d’une simple marchandise. Les parents et la société, heureusement, sont plus regardants quand il s’agit d’abus et de viol sur les enfants en bas âges. Dans ces cas-là, il y a véritablement une plainte auprès des autorités compétentes. Il y a des condamnations quand c’est avéré et qu’il y a des témoins. Dans le cas contraire, les « présumés coupables » sont souvent relâchés au bénéfice du doute, car « absence de preuve concrète », « défloration ancienne » selon le certificat médical. Mais que peut-on conclure d’autre lors d’un examen gynécologique si les faits s’étaient déroulés il y a quelques semaines voire même des mois avant l’examen médical ? « Ancienne » ne peut pas situer la date exacte de l’agression ni préciser l’identité de l’agresseur.
Hary Rabary (HR) : Saika fady eto Madagasikara ny miresaka imasom-bahoaka momba ny fanolanana sy fanararaotana ara-nofo. Rehefa tanora sy olon-dehibe ireo niharam-boina, dia tsy re intsony matetika ny fandikan-dalàna na heloka bevava. Satria amin’ny ankamaroan’ny lahateny heno eo anivon'ny fiaraha-monina malagasy, dia tsy maintsy ho diso ilay niharam-boina. Ho an'ny fiarahamonina, fa indrindra ho an'ireo vehivavy lehibe tamin'izany, tsy maintsy manana “zavatra hanomezan-tsiny” azy ilay niharam-boina: fijery miavona, tsiky mamitaka, akanjo fohy na tery loatra, nono lehibe, na vody mibontsina loatra. Ny meloka, ny niharam-boina fa tsy ny mpanolana no tondroin'ny fiarahamonina amin'ny alalan'izany fitsarana izany. Amin'ny fotoana vitsy itondran'ny fianakaviana ny lasibatra tanora mba hizaha fahasalamana taorian'ny fanolanana, fara fahakeliny ao amin'ny tanàna iasako amin'ny maha mpitsabo taovam-pananahana ahy, dia tsy misy ny fitoriana, te-hanaporofo fotsiny ny fianakaviana fa tsy virjiny intsony ilay zazavavy, fa nisy tokoa ny fanimbana, ary tsy natao hitoriana izany, fa natao hangatahana vola amin’ilay mpanolana na ny fianakaviany. Tsy misy miraharaha ny fijalian’ilay tovovavy. Tsy misy miraharaha ny hoaviny. Tsapako fa ny zava-dehibe ho an'ny ray aman-dreny, dia ny ahazoana tombotsoa amin'ny toe-draharaha.
Masiaka loatra angamba aho, angamba izany no fomba fangatahan'izy ireo fanonerana. Ho an'ny niharam-boina, hampihena ny fijaliana fotsiny izany. Voatafika izy, naolana. “Mamela ilay mpanolana avokoa” ny rehetra rehefa manaiky hanome vola izy. Toy ny hoe “nihinana” ilay mpanolana vao nandoa vola. Mahatonga ilay tovovavy ho entam-barotra fotsiny izany. Soa ihany fa mitandrina kokoa ny ray aman-dreny sy ny fiarahamonina manoloana ny fanararaotana sy fanolanana ankizy madinika. Amin’ireny tranga ireny dia misy tokoa ny fitoriana any amin’ny tompon’andraikitra mahefa. Misy ny fanamelohana rehefa voaporofo ary misy ny vavolombelona. Raha tsy izany, matetika avoaka noho ny fisalasalana ireo “heverina ho meloka”, satria “tsy misy ny porofo mivaingana”, “fanimbàna efa taloha” araka ny taratasy fanamarinana ara-pitsaboana. Inona koa anefa no azo tsoahina amin’ny fizahana taovam-pananahana raha toa ka efa herinandro vitsivitsy na volana vitsivitsy mialoha ny fizahana ara-pitsaboana no nitranga ny fanolanana? Tsy afaka mahita ny daty marina nitrangan'ny fanolanana ary tsy mamaritra ny mombamomba ilay mpanolana ny filazana hoe “Taloha”.
FN: Navadikao ho tantara ity lohahevitra ity. Ahoana no fomba nanaovana izany fiovana izany, ary nahoana no tantara no nosafidiana hiresahana momba ny vatan'ny vehivavy sy ny zon'izy ireo amin'ity lohahevitra ity?
HR: Pour ma part, il n’y a pas vraiment eu de processus d’écriture en particulier. Quand une idée germe dans mon subconscient, elle s’impose d’elle-même. Pourquoi un roman ? Tout simplement parce qu’avec un roman, la personne qui lit est libre de penser ce qu’elle veut, et d’interpréter les scènes et les paroles à sa guise, en toute intimité. La personne qui lit n’est pas obligée d’émettre un avis en public. La prise de conscience se fait en toute liberté, sans qu’on ait forcément besoin d’exprimer quoi que ce soit. Elle peut faire le choix d’adhérer à la cause et de mener une lutte contre la violence et contre le viol en particulier. Parce qu’avec un roman, on ne sait pas où s’arrête la vérité et où commence la fiction.
HR: Ho ahy, tsy nisy fomba fanoratana manokana. Rehefa misy hevitra mitsimoka ao amin'ny amparahatoko, dia mipetraka izy. Nahoana no tantara? Tsotra fotsiny satria amin'ny tantara, afaka mieritreritra izay tiany, ary mandika ny sehatra sy ny teny araka izay tiany, ao anatin'ny fiainana manokana ny olona mamaky. Tsy voatery maneho hevitra ampahibemaso ny olona mamaky. Miseho malalaka ny fahatsiarovan-tena, tsy voatery hilaza na inona na inona. Afaka misafidy ny hanatevin-daharana ny hetsika izy ary hitarika ady manoloana ny herisetra ary indrindra indrindra manoloana ny fanolanana izy. Satria amin'ny alalan'ny tantara, tsy fantatrao hoe aiza no hiafaran'ny marina ary aiza no manomboka ny tantara foronina.
FN : Ahoana no nandraisan'i Madagasikara sy ny ampielezana malagasy ity tantara ity?
HR: Le roman est plutôt bien reçu. Les encouragements fusent par rapport à la lutte contre la violence à Madagascar. Évidemment, il ne fait pas l’unanimité, mais les échos sont encourageants.
HR: Voaray tsara ny tantara. Betsaka ny famporisihana amin'ny ady amin’ny herisetra eto Madagasikara. Mazava ho azy fa tsy iraisan’ny rehetra izany, saingy mampahery ny akony.
FN : Iza amin’ireo (vehivavy) mpanoratra malagasy no soso-kevitrao? Ho an'izay te hahalala bebe kokoa momba ny haisoratra malagasy, inona ny tranokala, trano famoaham-boky, na hetsika arosonao?
HR: Je n’ai pas en tête tous les noms des autrices malagasy, les premières qui me reviennent spontanément sont Michèle Rakotoson, Mampianina Randria, Esther Nirina et Na Hassi. Il y a certaines maisons d’édition qui se sont spécialisées dans la littérature indianocéanique. “Dodo vole” en fait partie, et a une ligne éditoriale consacrée à « Madagascar vue de l’intérieur ». Il y a également les éditions “No comment” et “Laterit” qui éditent des livres sur Madagascar.
HR : Tsy ao an-tsaiko daholo ny anaran’ny mpanoratra malagasy fa ny voalohany tonga ao an-tsaina dia i Michèle Rakotoson, Mampianina Randria, Esther Nirina sy Na Hassi. Misy ireo trano famoaham-boky manokana momba ny literatiora Indiana-Océanika. Anisan’ireny ny “Dodo vole“, ary manana lahatsoratra natokana ho an’ny “Madagasikara hita avy ao anatiny”. Eo koa ny “No comment” sy “Laterit izay mamoaka boky momba an’i Madagasikara.