Niaraka Niresaka Momba Ny Lasa Sy Ny Ankehitriny Tao Amin'ny Twitter i Amerika Latina sy Espaina Nandritra Ny Andron'i Christophe Colombe

12 Oktobra, “diaben'ny Fijoroana Mapuche”, notontosaina tao Santiago, Shily, ao anatin'ny tolona fitakiana ataon'ny olona indizeny ao amin'ny firenena. Sary navoaka tao amin'ny The Clinic Online, lisansa Creative Commons.
Miteraka adihevitra ao amin'ny aterineto sy ivelan'ny aterineto ny datin'ny 12 Oktrobra, tsaroana mahazatra toy ny andro nahatongavan'i Christophe Columbe tao Amerika tamin'ny taona 1492. Mifanohitra sy mifanojo ny fomba fijery amin'izany: maro ny mankalaza ny fahatongavana izay hitan'izy ireo fa fanavaozana ny kaontinanta, raha manohitra kosa ny hafa ary mahita izany toy ny fanombohan'ny fandrobàna ara-toekarena, izay mbola hita ankehitriny ny voka-dratsiny.
Feno feo amin'ny teny Espaniola avy amin'ireo mpikatroka miaro ny lova navelan'ny sivilizasiona indizeny ao amin'ny kaontinanta ny tambajotra sosialy, izay mizara ny sarin'ny fihetsiketsehana manohitra ny fankalazana ny 12 Oktobra sy mampahatsiahy ny voka-dratsy izay iaretan'ireo vondrona ireo ankehitriny. Ny hafa kosa misisika fa ilaina ny manadino ny lasa ary mankalaza ny fikambanan'ny kolontsaina izay vokatry ny fanjanahan-tany Espaniola.
Meme [sary namboarina hahatsikaiky] sy hafatra marobe no niadian-kevitra, nifandirana nandritra ny andro:

-Nahita an'i Amerika i Colombe
-Efa nisy olona tao!!
Na izany aza, tsy avy amin'ny Amerika Latina ihany ny fanehoan-kevitra: mpiserasera Espaniola maro ihany koa no manao fihetsiketsehana manohitra ny fankalazana ny andro Hispanika, izay nitranga tamin'izany andro izany ihany. Niatrika fanafihana manohitra ny governemanta sy ny fitsipahana ny lovan'ny fanjanahantany ny tontolon'ny Twitter Iberika .
Tahaka izany ihany, nisy ny fanehoana fanohanana ho an'i Espaina sy ny firaisankinan'ny fanjakana amin'ny fotoanan'ny krizy.
Tamin ‘ny farany, nampifandray ny fanehoan-kevitra ny zavatra iray iombonana, dia ny diezy milaza fa tsy misy zavatra ankalazaina ny 12 Oktobra #nadaquecelebrar.
#NothingToCelebrate (Tsy misy zavatra ankalazaina): Efa tao izy ireo, efa afaka izy ireo, efa nino izy ireo, efa nihinana izy ireo, efa nanana izy ireo, efa sitrana izy ireo, efa nihira izy ireo, efa nisy izy ireo. TSY VAO HITA I AMERIKA FA NOTAFIHANA SY NOROBAINA IZY
Mbola nalaza ny diezy taorian'ny 12 Oktobra ary tsy niteraka hevitra sy sary ihany fa fihetsiketsehana sy hetsi-panoherana avy amin'ny vondrom-piarahamonina vazimba teratany ihany koa, izay mahita ny tsy firaharahiana ny zon'izy ireo izay betsaka loatra ho anisan'ny tantara.
Sioka marobe no nandray ny dingan'ny fanjanahantany ho vono olona (fandripahana), mihaika ny lahateny nentim-paharazana mitantara ny fahatongavan'ny Satro-boninahitra Espaniola tao amin'ny faritra, ary manasongadina ny zava-misy fa na amin'izao fotoana izao aza, mbola olon-kafa no mahazo tombotsoa amin'ny harena.
Yo no celebro Genocidios #NadaqueCelebrar #DiaDeLaDiversidadCultural vía @Desinformemonos pic.twitter.com/heasEXo2Jg
— Noe (@noelia__romero) octubre 12, 2015
Tsy mankalaza ny Fandripaham-bahoaka aho #nothingtocelebrate #DayofCulturalDiversity
Nunca descubrimos América, masacramos y sometimos un continente y sus culturas en nombre de Dios. Nada que celebrar. pic.twitter.com/OvzdLx13u0
— José María González (@JM_Kichi) octubre 12, 2015
Tsy nahita voalohany an'i Amerika isika, novonointsika sy nofoanantsika ny kaontinanta sy ny kolontsainy amin'ny anaran’ Andriamanitra. Tsy misy zavatra ankalazaina
#DiaDeLaRaza descubrimiento de unos nefastos colonizadores que acabaron nuestras costumbres, creencias, cultura y riqueza. #NadaQueCelebrar
— Daniela (@DannielaSoto) octubre 12, 2015
#ColumbusDay (Ara-bakiteny “Andron’ ny Foko”) sambany vao hitan'ireo mpanjanaka mpanimba sasany izay nanafoana ny fomban-drazanay, finoanay, kolontsainay sy ny harenanay #Nothingtocelebrate
#nadaquecelebrar y cual es la diferencia de hoy a hace 600 años? si igual o peor nuestras riquezas y recursos se van para el extranjero
— Jb Díaz (@Jbdiiaz) octubre 12, 2015
#nothingtocelebrate ary inona no maha samy hafa ny ankehitriny sy ny 600 taona lasa? Iray ihany izany na ratsy kokoa aza fa lasa any ampitan-dranomasina ny harenanay sy ny loharanon-karenanay
Nanaraka ny diaben'ny fiarahamonina Mapuche izay nifidy ny 12 Oktobra ho daty hanamafisana ny fitakian'izy ireo ao Santiago, Shily ny Azkintuwe, gazety ao amin'ny firenena Mapuche:
Marcha por la Resistencia Mapuche https://t.co/6jiIVfYQ2V #NadaQueCelebrar pic.twitter.com/xY8VI330lP
— Pedro Cayuqueo (@pcayuqueo) octubre 12, 2015
Diaben'ny Fijoroana Mapuche
Narahan'ny gazety Shiliana El Observatodo, izay nanazava ny fitakian'ny vondrona tamin'ny antsipirihany kokoa ny diabe.
Recuperar la tierra usurpada, el derecho humano a la libre determinación y sobre todo el fin a la militarización de [la región de] La Araucanía fueron los temas que marcaron la última marcha por la resistencia mapuche. La manifestación fue calificada por los organizadores con un momento para denunciar que el Estado, en defensa de los intereses del gran empresariado forestal, sigue “usurpando las tierras del pueblo mapuche, reprimiendo su lucha y criminalizando sus demandas”
Mitaky indray ny tany norobaina, ny zon'olombelona ho amin'ny fizakan-tena ary indrindra indrindra fampitsaharana ny fanomezana rafitra ara-miaramila ao amin'ny faritra Araucania – ireo no olana noresahana tamin'ny diabe farany nataon'ny fijoroan'i Mapuche. Nandritra ny fihetsiketsehana, niampanga ny governemanta ireo mpikarakara -fa amin'ny fiarovana ny tombontsoan'ny mpandraharaha goavan'ny fitrandrahana ala, manohy “maka an-keriny ny tanin'ny vahoaka Mapuche, manafoana ny tolon'izy ireo ary manameloka ny fitakian'izy ireo” ny governemanta.
Mavitrika indrindra ny sampam-baovao iombonana Meksikana Desinformémenos. Tao amin'ny kaonty Twitter-n'izy ireo, nizara hafatra marobe manasongadina ny tena olana izy ireo eny fa na ankehitriny aza, mbola iharan'ny famindra-toerana sy ny fanaovana an-jorom-bala ny fiarahamonina teratany manerana ny faritra maro ao Amerika Latina .
DeRedes #NadaqueCelebrar . 1492. Queda mucho por hacer. http://t.co/AMb6eFcbNO pic.twitter.com/WOiouQuJ8S
— Desinformémonos (@Desinformemonos) octubre 12, 2015
Sary: Tamin'ny 1492, voaraoka tao amin'ny taniny ny vazimba teratany. Tamin'ny 2015, tahaka izany ihany. Mbola maro ny zavatra mila atao.
DeRedes #Nothingtocelebrate. 1492. Mbola maro ny zavatra mila atao.
Nampiasa ny sariitatr'ilay Kolombiana Beto Barreto ihany koa ny fikambanana mba hisarika ny saina manoloana ny tsindry ara-toekarena sy ara-kolontsaina izay heverin'ny maro fa mahatonga ny fibodoan'ny tafika vahiny ny firenena Amerika Latina :
De Redes: #NadaqueCelebrar Conquistados otra vez http://t.co/AMb6eFtNco pic.twitter.com/IRDwxiSqhs
— Desinformémonos (@Desinformemonos) octubre 12, 2015
Sary: “Nandresy indray.”
-Andeha hankalaza ny Andron'i Colombe am-pireharehana izahay!
-Eny!
Mpisera hafa, toa an'i David García nampitaha ny rafitra ara-toekarena izay toa mifandray amin'ny tantara sy ny toe-piainana ankehitriny:
Hoy lo que celebramos es el primer tratado de libre comercio de la historia firmado por España. #NadaQueCelebrar pic.twitter.com/f6Ptnd4LBR
— David García Rivero (@Deiv_G) octubre 12, 2015
Sary: Ny fanaovan-tsonia ny fifanekena ara-barotra malalaka voalohany tamin'i Espaina.
Ankehitriny, ny ankalazaintsika dia ny fifanekena ara-barotra malalaka voalohany teo amin'ny tantara izay nosoniavin'i Espaina. #Nothingtocelebrate
Amin'ny fitodihana ny lasa, niteraka tsy fahafaliana ny resaka izay nanasongadina ny fahasarotan'ny adihevitra; ho an'ny fiaraha-monina sasany sy ny fiarahamonina mestiza, taorian'ny taona maron'ny herim-pitaomana, ny fifindra-monina sy fitambarana ara-poko, mety ho sarotra ny manasaraka ny singa mampiavaka ny kolontsaina iray iombonana:
@LuisCarlos solo un aborigen puede hacer juicio de valor respecto a ese hecho. El resto de nosotros no existiría si no fuese por el 12-O.
— Andrés Loreto (@Andreslo85) octubre 12, 2015
@LuisCarlos ny vazimba teratany ihany no afaka manao fitsarana azo hajaina momba izany. Tsy nisy isika ambiny raha tsy nisy ny 12 Oktobra.
Atombohy ny resaka
Sokajy
Tantara Malaza Indrindra Manerantany
Mpiserasera Facebook?
Araho Twitter
Hevitra farany
Taorian'ny Nilazan'Ilay Ministra Indiana Hoe 'Indraindray Tsara Ny Fanolanana', Mijoro...
LALANA IZANY
Hong Kong: 'Raha Afaka Mampirafy Ny Lehilahy? Nahoana Kosa Ny...
ny fampirafesana dia fomba mamohehatra hitovizan'ny olona sy ny biby ary ny lehilahy no mpanao...
Tahiry isambolana
- Marsa 2021 10 Lahatsoratra
- Febroary 2021 50 Lahatsoratra
- Janoary 2021 49 Lahatsoratra
- Desambra 2020 45 Lahatsoratra
- Novambra 2020 35 Lahatsoratra
- Oktobra 2020 42 Lahatsoratra
- Septambra 2020 46 Lahatsoratra
- Aogositra 2020 49 Lahatsoratra
- Jolay 2020 51 Lahatsoratra
- Jona 2020 59 Lahatsoratra
- Mey 2020 41 Lahatsoratra
- Avrily 2020 61 Lahatsoratra
- Marsa 2020 40 Lahatsoratra
- Febroary 2020 50 Lahatsoratra
- Janoary 2020 53 Lahatsoratra
- Desambra 2019 109 Lahatsoratra
- Novambra 2019 91 Lahatsoratra
- Oktobra 2019 103 Lahatsoratra
- Septambra 2019 94 Lahatsoratra
- Aogositra 2019 89 Lahatsoratra
- Jolay 2019 166 Lahatsoratra
- Jona 2019 234 Lahatsoratra
- Mey 2019 190 Lahatsoratra
- Avrily 2019 202 Lahatsoratra
- Marsa 2019 159 Lahatsoratra
- Febroary 2019 174 Lahatsoratra
- Janoary 2019 291 Lahatsoratra
- Desambra 2018 204 Lahatsoratra
- Novambra 2018 316 Lahatsoratra
- Oktobra 2018 307 Lahatsoratra
- Septambra 2018 172 Lahatsoratra
- Aogositra 2018 200 Lahatsoratra
- Jolay 2018 248 Lahatsoratra
- Jona 2018 216 Lahatsoratra
- Mey 2018 207 Lahatsoratra
- Avrily 2018 230 Lahatsoratra
- Marsa 2018 165 Lahatsoratra
- Febroary 2018 143 Lahatsoratra
- Janoary 2018 186 Lahatsoratra
- Desambra 2017 177 Lahatsoratra
- Novambra 2017 148 Lahatsoratra
- Oktobra 2017 224 Lahatsoratra
- Septambra 2017 165 Lahatsoratra
- Aogositra 2017 228 Lahatsoratra
- Jolay 2017 180 Lahatsoratra
- Jona 2017 227 Lahatsoratra
- Mey 2017 227 Lahatsoratra
- Avrily 2017 152 Lahatsoratra
- Marsa 2017 134 Lahatsoratra
- Febroary 2017 129 Lahatsoratra
- Janoary 2017 112 Lahatsoratra
- Desambra 2016 103 Lahatsoratra
- Novambra 2016 136 Lahatsoratra
- Oktobra 2016 158 Lahatsoratra
- Septambra 2016 142 Lahatsoratra
- Aogositra 2016 142 Lahatsoratra
- Jolay 2016 129 Lahatsoratra
- Jona 2016 132 Lahatsoratra
- Mey 2016 152 Lahatsoratra
- Avrily 2016 126 Lahatsoratra
- Marsa 2016 115 Lahatsoratra
- Febroary 2016 114 Lahatsoratra
- Janoary 2016 125 Lahatsoratra
- Desambra 2015 86 Lahatsoratra
- Novambra 2015 128 Lahatsoratra
- Oktobra 2015 131 Lahatsoratra
- Septambra 2015 129 Lahatsoratra
- Aogositra 2015 142 Lahatsoratra
- Jolay 2015 109 Lahatsoratra
- Jona 2015 108 Lahatsoratra
- Mey 2015 107 Lahatsoratra
- Avrily 2015 115 Lahatsoratra
- Marsa 2015 110 Lahatsoratra
- Febroary 2015 106 Lahatsoratra
- Janoary 2015 47 Lahatsoratra
- Desambra 2014 99 Lahatsoratra
- Novambra 2014 81 Lahatsoratra
- Oktobra 2014 100 Lahatsoratra
- Septambra 2014 102 Lahatsoratra
- Aogositra 2014 95 Lahatsoratra
- Jolay 2014 146 Lahatsoratra
- Jona 2014 99 Lahatsoratra
- Mey 2014 94 Lahatsoratra
- Avrily 2014 94 Lahatsoratra
- Marsa 2014 71 Lahatsoratra
- Febroary 2014 127 Lahatsoratra
- Janoary 2014 125 Lahatsoratra
- Desambra 2013 137 Lahatsoratra
- Novambra 2013 137 Lahatsoratra
- Oktobra 2013 133 Lahatsoratra
- Septambra 2013 106 Lahatsoratra
- Aogositra 2013 47 Lahatsoratra
- Jolay 2013 114 Lahatsoratra
- Jona 2013 103 Lahatsoratra
- Mey 2013 76 Lahatsoratra
- Avrily 2013 116 Lahatsoratra
- Marsa 2013 118 Lahatsoratra
- Febroary 2013 95 Lahatsoratra
- Janoary 2013 126 Lahatsoratra
- Desambra 2012 158 Lahatsoratra
- Novambra 2012 210 Lahatsoratra
- Oktobra 2012 124 Lahatsoratra
- Septambra 2012 75 Lahatsoratra
- Aogositra 2012 135 Lahatsoratra
- Jolay 2012 147 Lahatsoratra
- Jona 2012 80 Lahatsoratra
- Mey 2012 97 Lahatsoratra
- Avrily 2012 118 Lahatsoratra
- Marsa 2012 170 Lahatsoratra
- Febroary 2012 106 Lahatsoratra
- Janoary 2012 101 Lahatsoratra
- Desambra 2011 80 Lahatsoratra
- Novambra 2011 91 Lahatsoratra
- Oktobra 2011 142 Lahatsoratra
- Septambra 2011 99 Lahatsoratra
- Aogositra 2011 110 Lahatsoratra
- Jolay 2011 93 Lahatsoratra
- Jona 2011 94 Lahatsoratra
- Mey 2011 87 Lahatsoratra
- Avrily 2011 108 Lahatsoratra
- Marsa 2011 160 Lahatsoratra
- Febroary 2011 130 Lahatsoratra
- Janoary 2011 98 Lahatsoratra
- Desambra 2010 57 Lahatsoratra
- Novambra 2010 59 Lahatsoratra
- Oktobra 2010 82 Lahatsoratra
- Septambra 2010 89 Lahatsoratra
- Aogositra 2010 96 Lahatsoratra
- Jolay 2010 101 Lahatsoratra
- Jona 2010 38 Lahatsoratra
- Mey 2010 44 Lahatsoratra
- Avrily 2010 43 Lahatsoratra
- Marsa 2010 52 Lahatsoratra
- Febroary 2010 47 Lahatsoratra
- Janoary 2010 31 Lahatsoratra
- Desambra 2009 32 Lahatsoratra
- Novambra 2009 28 Lahatsoratra
- Oktobra 2009 36 Lahatsoratra
- Septambra 2009 49 Lahatsoratra
- Aogositra 2009 58 Lahatsoratra
- Jolay 2009 30 Lahatsoratra
- Jona 2009 26 Lahatsoratra
- Mey 2009 68 Lahatsoratra
- Avrily 2009 12 Lahatsoratra
- Marsa 2009 36 Lahatsoratra
- Febroary 2009 70 Lahatsoratra
- Janoary 2009 62 Lahatsoratra
- Desambra 2008 89 Lahatsoratra
- Novambra 2008 14 Lahatsoratra
- Oktobra 2008 51 Lahatsoratra
- Septambra 2008 51 Lahatsoratra
- Aogositra 2008 70 Lahatsoratra
- Jolay 2008 106 Lahatsoratra
- Jona 2008 65 Lahatsoratra
- Mey 2008 95 Lahatsoratra
- Avrily 2008 160 Lahatsoratra
- Marsa 2008 94 Lahatsoratra
- Febroary 2008 20 Lahatsoratra
- Janoary 2008 231 Lahatsoratra
- Desambra 2007 87 Lahatsoratra
- Novambra 2007 104 Lahatsoratra
- Oktobra 2007 111 Lahatsoratra
- Septambra 2007 33 Lahatsoratra
Faly be aho fa misy olona tia ny teny Malagasy toa ahy. Mirehareha aho amin'ny...
Raha ny fahalalako azy, toa fanerena avy amin'ny Banky Foiben'ny Madagasikara io sora-bola tsy maintsy...
Miarahaba an'i Naritsimba, ary izaho koa rehefa mieritreritra hoe banky dia ireo bankin'ny vazaha foana...