Tsy Hoan'ny Rehetra Ao Frantsa Ny Tantaran'ny ‘Charlie Hebdo’ Navoakan'ny Media Frantsay

A drawing by a student showing a machine gun surrounded by blood stream in the shape of a heart – via Sarra Abrougui
Nahasarika olona 1,7 tapitrisa ny Diabem-piraisankina teny amin'ny araben'i Paris tamin'ny 11 Janoary. Maro ireo ray aman-dreny nitondra ny zanany, nilanja sora-baventy sy sarisary, izay toa namboarina tany an-trano. Mbola miezaka mamantatra ny dikan'iny zava-nitranga vao haingana iny i Frantsa, izay manano-sarotra ny fanazavana izany amin'ny ankizy tanora. Eny, matetika mahery vaika ireo sary manesoeso; eny, tolona maharitra ny famaritana ny fahalalaham-pitenenana izay mila adihevitra isan-karazany; ary, eny, mila mahay miara-miaina sy mifankahazo ny Frantsay .
Nanohina ireo mpamaky marobe ny lahatsoratra bilaogy fijoroana vavolombelona avy amin'i Marie, mpampianatra kolejy ao Saint-Denis, ao an-tanàna ambanivohitra avaratr'i Paris izay mampiantrano vitsy an'isa marobe. Tamin'ny lahatsorany, namaly ny tatitra tamin'ny gazety Le Monde i Marie izay nilaza fa nankasitraka ny fanafihana ny gazety frantsay mpanesoeso Charlie Hebdo ny ankizy tao Saint Denis noho ny endrika manevateva amin'ny sariitatrany. Miahiahy amin'izany fomba fitateram-baovao manavakavaka ny ankizy vitsy an'isa izany i Marie. Tamin'ireo fanehoan-kevitry ny mpianany tamin'ny vono olona tamin'ny Charlie Hebdo, hoy i Marie nanoratra:
Ils m’ont demandé de regarder des dessins publiés par Charlie Hebdo. Je les ai projetés au tableau, nous les avons analysés ensemble. Celui-là il est marrant madame. Celui-là, il est vraiment bête. Celui-là, il est vraiment abusé.
Le dessin de presse, la caricature, comme les textes de satire, reposent sur la nécessité impérieuse d’une réflexion, sur une recherche de l’implicite qui s’acquiert avec le temps, avec l’esprit critique, avec la lecture. J’ai rappelé à mes élèves quelque chose que je leur dis chaque semaine, que l’intelligence est ce que nous avons de plus précieux, que c’est grâce à elle que nous pouvons comprendre non seulement les mots et les images, mais aussi ce qu’ils cachent, ce qu’ils suggèrent, ce qu’ils ne disent pas d’emblée.
Toutes et tous ont compris. Aucun ne m’a dit : « C’est bien fait », « Ils l’ont bien cherché », « Je suis bien content-e ». Aucun. Je n’ai pas eu besoin de les mener à dire quoi que ce soit. Ils l’ont dit eux-mêmes. Les enfants de Seine Saint-Denis ne sont pas des idiots.Et moi non plus, enseignante, je ne suis pas idiote. Je ne baigne pas dans la démagogie dégueulasse dont on nous pense souvent coupables.
Lorsque je vois qu’un quotidien national, quelques jours après l’attentat contre Charlie Hebdo, part investiguer dans le 93 pour savoir comment ont réagi les élèves, je m’interroge, parce que l’odeur qui émane d’une telle démarche n’est pas très agréable à sentir.
Pourquoi le 93 ? Aucun de ces terroristes ne venait de Seine Saint-Denis. Aucun. Pourquoi le 93 ?
Pourquoi, tiens, n’allons-nous pas enquêter pour savoir les horreurs qu’ont dû proférer les collégiennes et les collégiens dont les parents votent Front National ? Pourquoi les journalistes ne sont-ils pas allés se poster devant les écoles de Béziers ? De Fréjus ? D’Hayange ? D’Hénin-Beaumont ? Pourquoi ne nous donne-t-on pas le droit de nous indigner des propos qu’ont très certainement tenus ces enfants qui, malheureusement pour eux, sont tout aussi imprégnés des idées de leurs parents et de leur milieu que la poignée d’élèves séquano-dionysiens ?
Je regrette vraiment qu’aujourd’hui les élèves du 93 soient stigmatisés, au lendemain de l’attentat terroriste, et je ne comprends pas pourquoi les médias choisissent de titrer, dans un geste racoleur qui me fout sérieusement la gerbe, « Les élèves de Seine Saint-Denis ne sont pas tous Charlie ».
Les élèves de Seine Saint-Denis n’ont surtout rien demandé. Ils aimeraient bien qu’on leur foute la paix, pour une fois, qu’on arrête de braquer les projecteurs sur eux dès qu’un bas du front islamiste vient dire ou commettre quelque chose d’effroyable.
Enfin, je suis triste parce que je sais que vous allez en prendre plein la gueule. Non, tous les enfants de Seine Saint-Denis ne sont pas d’accord avec l’intégrisme islamiste. C’est même le contraire. Certains ont écrit spontanément des plaidoyers pour la liberté d’expression. D’autres ont eu des remarques plus intelligentes que certains adultes. D’autres ont lu « Liberté » de Paul Eluard en sanglotant.
En braquant les caméras et les dictaphones sur une poignée de crétins, on oublie l’intelligence des autres et la sienne.
Nangataka tamiko mba hijery ny sasany tamin'ireo sary navoakan'ny Charlie Hebdo ny mpianatro. Nasehoko tamin'ny solaitra be izany ary nohadihadianay miaraka. Mampihomehy ity iray ity Madama. Tafahoatra kosa ity hafa ity Madama, hoy izy ireo.
Miankina amin'ny tokony handinihana lalina, ny fikarohana ny zava-miafina misy ara-potoana, miaraka amin'ny saina tia mitsikera, miaraka amin'ny vakinteny ny sary an-gazety, ny sariitatra, na koa ireo lahatsoratra mpanesoeso. Nampatsiahy ireo mpianatro izay zavatra nolazaiko tamin'izy ireo isa-kerinandro aho, fa ny faharanita-tsaina no tena sarobidy hananantsika, ary amin'ny alalan'izany no ahafahantsika mahatakatra tsy ireo teny sy sary ihany fa izay ambadik'izany koa, izay tiany ampitaina, sy izay tsy lazainy mivantana.
Mazava tamin'ireo mpianatra avokoa ny rehetra. Tsy nisy nilaza tamiko hoe : « Tsara ho azy ireo izany », « Izany no tadiavin'izy ireo », «Faly aho ». Tsy nisy. Tsy nitarika azy ireo hilaza na inona na inona aho. Izy ireo ihany no nilaza izay tany an-tsainy. Tsy adala ireo ankizy ao Seine Saint-Denis, na koa ny tenako izay mpampianatra. Tsy milomano ao anatin'ny zavatra mampandoa hanendrikendrehana anay hatrany aho.
Raha nahita gazety nasionaly nanao fanadihadiana tao amin'ny 93 [fiantsoana ny faritr'i Saint Denis) mba ahafantatra ny hevitr'ireo ankizy aho, andro vitsy taorian'ny fanafihana ny Charlie Hebdo, nanontany tena aho satria tsy dia tsara loatra ny vokatra avoakan'ny fanadihadiana ataon'ny fampahalalam-baovao tahaka izany.
Nahoana no 93 ? Tsy misy tamin'ireo mpampihorohoro avy ao Seine Saint-Denis. Tsy misy. Koa nahoana no 93 ?
Nahoana no tsy nohadihadiana ireo zava-doza nolazain'ireo mpianatra izay nifidy ny Front National ny ray aman-drenin'izy ireo? Nahoana ireo mpanao gazety no tsy nandeha tany amin'ireo sekolin'i Béziers? Fréjus? D’Hayange? sy D’Hénin-Beaumont? Nahoana no tsy omena antsika ny zo ho tezitra amin'ny fanehoan-kevitra avy amin'ireo ankizy voasariky ny foto-kevitr'ireo ray aman-dreniny sy ny manodidina azy ireo tahaka ireo ankizy azo isaina amin'ny rantsa-tanana ao Saint Denis?
Malahelo tokoa aho fa nohavakavahana ny mpianatry ny [depaetemanta] 93 ny ampitson'ny asam-pampihorohoroana, ary tsy mazava amiko hoe nahoana ireo fampahalalam-baovao no misafidy lohatenim-baovao maharikoriko ahy: « Tsy Charlie avokoa ireo mpianatr'i Seine Saint-Denis ».
Tsy nitaky na inona na inona ireo mpianatr'i Seine Saint-Denis.Tian'izy ireo ny hamelana azy ireo hilamina amin'izany, ka ajanony ny fitodihana any amin'izy ireo raha milaza zavatra na manao zavatra mampivarahontsana ny vondrona mpampihorohoro.
Farany, malahelo aho satria fantatro fa tezitra ianareo. Tsia, tsy ny ankizy rehetra ao Seine Saint-Denis no miombon-kevitra amin'ny islamista mahery fihetsika. Fa ny mifanohitra amin'izany aza no izy. Ny sasany namoaka lahatsoratra sy tononkalom-piarovana ny fahalalaham-pitenenana. Ny hafa kosa nanao fanamarihana misaina sy miavaka lavitra noho ny an'ireo olondehibe. Ny sasany namaky ny “Liberté” an'i Paul Eluard tamim-pitomaniana.
Amin'ny fanotofana fakana ny sary sy ny feon'ireo adala vitsy an'isa, manadino ny fahaizan'ireo hafa sy ny an'ny tena isika.
Ireto ambany ireo ny sary nangonin'ilay mpikambana ato amin'ny Global voices, Sara Abrougui avy ao amin'ny sekolin'ny ankizy ao Strasbourg, ho fanomezam-boninahitra ireo niharam-boina:
Tantaran'ny Eoropa Andrefana farany
-
30 Desambra 2020Angletera
Noely COVID : Tena tsy nisy toa azy tokoa va re?
Atombohy ny resaka
Sokajy
Tantara Malaza Indrindra Manerantany
Mpiserasera Facebook?
Araho Twitter
Hevitra farany
Taorian'ny Nilazan'Ilay Ministra Indiana Hoe 'Indraindray Tsara Ny Fanolanana', Mijoro...
LALANA IZANY
Hong Kong: 'Raha Afaka Mampirafy Ny Lehilahy? Nahoana Kosa Ny...
ny fampirafesana dia fomba mamohehatra hitovizan'ny olona sy ny biby ary ny lehilahy no mpanao...
Tahiry isambolana
- Marsa 2021 9 Lahatsoratra
- Febroary 2021 50 Lahatsoratra
- Janoary 2021 49 Lahatsoratra
- Desambra 2020 45 Lahatsoratra
- Novambra 2020 35 Lahatsoratra
- Oktobra 2020 42 Lahatsoratra
- Septambra 2020 46 Lahatsoratra
- Aogositra 2020 49 Lahatsoratra
- Jolay 2020 51 Lahatsoratra
- Jona 2020 59 Lahatsoratra
- Mey 2020 41 Lahatsoratra
- Avrily 2020 61 Lahatsoratra
- Marsa 2020 40 Lahatsoratra
- Febroary 2020 50 Lahatsoratra
- Janoary 2020 53 Lahatsoratra
- Desambra 2019 109 Lahatsoratra
- Novambra 2019 91 Lahatsoratra
- Oktobra 2019 103 Lahatsoratra
- Septambra 2019 94 Lahatsoratra
- Aogositra 2019 89 Lahatsoratra
- Jolay 2019 166 Lahatsoratra
- Jona 2019 234 Lahatsoratra
- Mey 2019 190 Lahatsoratra
- Avrily 2019 202 Lahatsoratra
- Marsa 2019 159 Lahatsoratra
- Febroary 2019 174 Lahatsoratra
- Janoary 2019 291 Lahatsoratra
- Desambra 2018 204 Lahatsoratra
- Novambra 2018 316 Lahatsoratra
- Oktobra 2018 307 Lahatsoratra
- Septambra 2018 172 Lahatsoratra
- Aogositra 2018 200 Lahatsoratra
- Jolay 2018 248 Lahatsoratra
- Jona 2018 216 Lahatsoratra
- Mey 2018 207 Lahatsoratra
- Avrily 2018 230 Lahatsoratra
- Marsa 2018 165 Lahatsoratra
- Febroary 2018 143 Lahatsoratra
- Janoary 2018 186 Lahatsoratra
- Desambra 2017 177 Lahatsoratra
- Novambra 2017 148 Lahatsoratra
- Oktobra 2017 224 Lahatsoratra
- Septambra 2017 165 Lahatsoratra
- Aogositra 2017 228 Lahatsoratra
- Jolay 2017 180 Lahatsoratra
- Jona 2017 227 Lahatsoratra
- Mey 2017 227 Lahatsoratra
- Avrily 2017 152 Lahatsoratra
- Marsa 2017 134 Lahatsoratra
- Febroary 2017 129 Lahatsoratra
- Janoary 2017 112 Lahatsoratra
- Desambra 2016 103 Lahatsoratra
- Novambra 2016 136 Lahatsoratra
- Oktobra 2016 158 Lahatsoratra
- Septambra 2016 142 Lahatsoratra
- Aogositra 2016 142 Lahatsoratra
- Jolay 2016 129 Lahatsoratra
- Jona 2016 132 Lahatsoratra
- Mey 2016 152 Lahatsoratra
- Avrily 2016 126 Lahatsoratra
- Marsa 2016 115 Lahatsoratra
- Febroary 2016 114 Lahatsoratra
- Janoary 2016 125 Lahatsoratra
- Desambra 2015 86 Lahatsoratra
- Novambra 2015 128 Lahatsoratra
- Oktobra 2015 131 Lahatsoratra
- Septambra 2015 129 Lahatsoratra
- Aogositra 2015 142 Lahatsoratra
- Jolay 2015 109 Lahatsoratra
- Jona 2015 108 Lahatsoratra
- Mey 2015 107 Lahatsoratra
- Avrily 2015 115 Lahatsoratra
- Marsa 2015 110 Lahatsoratra
- Febroary 2015 106 Lahatsoratra
- Janoary 2015 47 Lahatsoratra
- Desambra 2014 99 Lahatsoratra
- Novambra 2014 81 Lahatsoratra
- Oktobra 2014 100 Lahatsoratra
- Septambra 2014 102 Lahatsoratra
- Aogositra 2014 95 Lahatsoratra
- Jolay 2014 146 Lahatsoratra
- Jona 2014 99 Lahatsoratra
- Mey 2014 94 Lahatsoratra
- Avrily 2014 94 Lahatsoratra
- Marsa 2014 71 Lahatsoratra
- Febroary 2014 127 Lahatsoratra
- Janoary 2014 125 Lahatsoratra
- Desambra 2013 137 Lahatsoratra
- Novambra 2013 137 Lahatsoratra
- Oktobra 2013 133 Lahatsoratra
- Septambra 2013 106 Lahatsoratra
- Aogositra 2013 47 Lahatsoratra
- Jolay 2013 114 Lahatsoratra
- Jona 2013 103 Lahatsoratra
- Mey 2013 76 Lahatsoratra
- Avrily 2013 116 Lahatsoratra
- Marsa 2013 118 Lahatsoratra
- Febroary 2013 95 Lahatsoratra
- Janoary 2013 126 Lahatsoratra
- Desambra 2012 158 Lahatsoratra
- Novambra 2012 210 Lahatsoratra
- Oktobra 2012 124 Lahatsoratra
- Septambra 2012 75 Lahatsoratra
- Aogositra 2012 135 Lahatsoratra
- Jolay 2012 147 Lahatsoratra
- Jona 2012 80 Lahatsoratra
- Mey 2012 97 Lahatsoratra
- Avrily 2012 118 Lahatsoratra
- Marsa 2012 170 Lahatsoratra
- Febroary 2012 106 Lahatsoratra
- Janoary 2012 101 Lahatsoratra
- Desambra 2011 80 Lahatsoratra
- Novambra 2011 91 Lahatsoratra
- Oktobra 2011 142 Lahatsoratra
- Septambra 2011 99 Lahatsoratra
- Aogositra 2011 110 Lahatsoratra
- Jolay 2011 93 Lahatsoratra
- Jona 2011 94 Lahatsoratra
- Mey 2011 87 Lahatsoratra
- Avrily 2011 108 Lahatsoratra
- Marsa 2011 160 Lahatsoratra
- Febroary 2011 130 Lahatsoratra
- Janoary 2011 98 Lahatsoratra
- Desambra 2010 57 Lahatsoratra
- Novambra 2010 59 Lahatsoratra
- Oktobra 2010 82 Lahatsoratra
- Septambra 2010 89 Lahatsoratra
- Aogositra 2010 96 Lahatsoratra
- Jolay 2010 101 Lahatsoratra
- Jona 2010 38 Lahatsoratra
- Mey 2010 44 Lahatsoratra
- Avrily 2010 43 Lahatsoratra
- Marsa 2010 52 Lahatsoratra
- Febroary 2010 47 Lahatsoratra
- Janoary 2010 31 Lahatsoratra
- Desambra 2009 32 Lahatsoratra
- Novambra 2009 28 Lahatsoratra
- Oktobra 2009 36 Lahatsoratra
- Septambra 2009 49 Lahatsoratra
- Aogositra 2009 58 Lahatsoratra
- Jolay 2009 30 Lahatsoratra
- Jona 2009 26 Lahatsoratra
- Mey 2009 68 Lahatsoratra
- Avrily 2009 12 Lahatsoratra
- Marsa 2009 36 Lahatsoratra
- Febroary 2009 70 Lahatsoratra
- Janoary 2009 62 Lahatsoratra
- Desambra 2008 89 Lahatsoratra
- Novambra 2008 14 Lahatsoratra
- Oktobra 2008 51 Lahatsoratra
- Septambra 2008 51 Lahatsoratra
- Aogositra 2008 70 Lahatsoratra
- Jolay 2008 106 Lahatsoratra
- Jona 2008 65 Lahatsoratra
- Mey 2008 95 Lahatsoratra
- Avrily 2008 160 Lahatsoratra
- Marsa 2008 94 Lahatsoratra
- Febroary 2008 20 Lahatsoratra
- Janoary 2008 231 Lahatsoratra
- Desambra 2007 87 Lahatsoratra
- Novambra 2007 104 Lahatsoratra
- Oktobra 2007 111 Lahatsoratra
- Septambra 2007 33 Lahatsoratra
Faly be aho fa misy olona tia ny teny Malagasy toa ahy. Mirehareha aho amin'ny...
Raha ny fahalalako azy, toa fanerena avy amin'ny Banky Foiben'ny Madagasikara io sora-bola tsy maintsy...
Miarahaba an'i Naritsimba, ary izaho koa rehefa mieritreritra hoe banky dia ireo bankin'ny vazaha foana...